Nu am ținut vreo cura de slabire cu nume sofisticat sau vreun regim de slabit ce promitea pierderea multor kilograme într-un timp foarte scurt și nici obiective prea mari nu mi-am propus la început. Ceea ce am făcut a fost, în primul rând, să mă analizez foarte bine pe mine, apoi să accept mental că este bine pentru mine să pornesc în ”proiectul” de a reveni la silueta mea de altă dată și la starea în care să mă simt bine în pielea mea.
După ce acumulasem kilogram după kilogram, vezi articolul Silueta, unde ești? , și totul era mai greu de făcut și de suportat, mă gândeam tot mai des că trebuie să fac ceva! Am citit fel de fel de recomandări, de pe diverse site-uri și din cărți, am citit despre pastile ce promiteau ”dispariția” kilogramelor ca prin minune, despre cum sa slabesti aproape peste noapte și despre care este cea mai cea cura de slabire ”sănătoasă”, dar, cu cât citeam mai mult despre acest subiect, cu atât mai greu îmi era să încep. Ceva în mintea mea nu se lega, nu găseam motivația de a mă urni și, mai ales, de a mă ține de ”Cura de Slabire”. Mi se părea greu și complicat să țin un Regim de Slabit.
Am încercat să renunț la pâine, la dulciuri, știm cu toate că acesta ar fi primul lucru ce trebuie făcut, nu mai mâncam seara, dar, cu cât mă străduiam mai mult, cu atât mai rău îmi era foame și, mai ales, poftă de ceva dulce…. la o cura de slabire nici nu mă puteam gândi, de parcă ar fi fost o boală de care musai trebuia să mă feresc.
Începusem să cred că nu voi slăbi niciodată, că așa grăsană voi rămâne pe veci. Este adevărat că soțul meu îmi spunea mereu că voi slăbi, atunci când voi fi pregătită, dar nu-l credeam și nici nu înțelegeam prea bine la ce se referă cu ”pregătirea” ….
Cura de Slabire sau cum să îți schimbi modul de alimentație pentru totdeauna
Totul a început într-o cabină de probă. Am pus o bluză pe mine, închipuindu-mi că voi arăta bine în ea. Sigur că imaginea din oglindă nu avea nimic în comun cu imaginea pe care o doream! Arătam ca o balenă ce încerca să se dea grațioasă. Mă uitam la mine în oglindă și nu-mi venea să cred ce văd. Pentru câteva secunde am crezut că mai este cineva în cabină, că nu sunt eu cea din oglindă, apoi am realizat că eu sunt și abia atunci m-am văzut cu adevărat așa cum eram. ”Hei, Ioana! Ce e cu tine? Cine ești? Cum poți să te complaci în situația asta? Vaco!”- mi-am spus printre dinți uitându-mă fix în ochii mei. Am ieșit supărată din cabină, am aruncat bluza pe umerașul ei și am ieșit val-vârtej din magazin, abia ținându-mi lacrimile. Trăiam supărarea aia pe toată lumea din jur, supărare dată de convingerea că totul se datorează altcuiva, altor situații, numai mie nu. Despre cum se poate scăpa de acest tip de convingeri limitative poți vedea în articolul ”Convingeri Limitative care ne împiedică să evoluăm”.
În aceeași zi, după puțin timp de la ieșirea din magazin, am simțit cu adevărat că trebuie să fac ceva, am simțit că VREAU (o cura de slabire ca să pot scăpa de balenă)! Da! Simțeam că vreau atât de mult să revin la silueta mea, încât voi putea renunța la toate mâncărurile nepotrivite. A fost declicul care a declanșat voința. De asta aveam nevoie! Și sunt convinsă că oricine poate face ceea ce își propune în momentul în care mintea acceptă schimbarea. Mă simțeam pregătită să încep cu adevărat o cura de slabire.
Am fost la un medic nutriționist. M-a urcat doamna doctor pe un cântar care a măsurat greutatea, masa musculară, grăsimea….apoi d-na a început să-mi explice cât de grasă sunt, de parcă eu nu știam. Hai d-na doctor spune-mi ce să fac, că grasă mă vad și eu – gândeam în timp ce ea îmi spunea că am cu 22 kg. peste normalul pentru vârsta și înălțimea mea.
A scos d-na o hârtie din sertar, în care am văzut că erau trecute alimente, ore și cantități. ”D-na doctor, eu nu sunt genul care să stea cu ochii pe ceas și cu cântarul în geantă pentru a măsura gramele și a mânca la ore fixe. Și nici cu fructele nu sunt prea bună prietenă…nu există altă modalitate în cura de slabire?”- am spus cu teama că altă soluție nu ar fi…. Atunci d-na a scos altă foaie, goală de această dată, și a început să scrie o listă cu ce am voie și ce nu, explicându-mi și cum să combin, deci să-mi facă o cura de slabire personalizată. Așadar, iată recomandările pe care le-am primit:
- carnea, preparată doar la grătar, fiartă sau la cuptor, combinată numai cu salată (verde, de vară, murături, sfeclă sau ardei copți)
- fără cârnați, mititei sau combinații de cărnuri la aceeași masă. Când ești la un grătar, și se pregătește și pui și porc și ceva păstrămioară de oaie, alegi doar un fel de carne, combini cu salată și atât! Eu așa am făcut! Pe bune!
- fără combinații de proteine de origine animală la aceeași masă (nu combinăm carne cu ou și cu brânză sau cu smântână)
- fără cartofi. Am renunțat la cartofi de tot! Nici prăjiți (Doamne, ce îmi mai plăceau…), nici copți, nici fierți și nici piure! Combinația: carne, cartofi și pâine este cea mai rea și mai nesănătoasă dintre toate, cu toate că este gustoasă
- fără desert. Dacă mai completezi masa cu ”ceva dulce”, indiferent că sunt prăjituri, fructe sau înghețată, este și mai grav pentru siluetă, dar și pentru sănătatea corpului
- pastele sunt bune cele integrale, orezul doar cel brun și numai cu un sos de roșii adăugat, fără carne și fără brânză
- pâine doar integrală sau neagră și doar cu brânză slabă de vaci și salată
- ouă, doar fierte, în cura de slabire
- chipsuri, alune, biscuiți și alte chestii de ronțăit, sub nicio formă!
- nu pentru orice fele de mezeluri și nici cașcaval
- zahăr, cel puțin cel alb, nu! O cura de slabire care include zahărul alb nu este ok (și nici în limite sănătoase)
- cafea doar neagră, sau, cel mult, cu zaharină (știu că se spune despre ea că nu e bună, dar părerile sunt împărțite)
- de băut, doar apă plată! Cu lămâie câteodată și fără zahăr, bineînțeles!
- fructe, înainte de masă cu vreo 30 min. și doar în prima jumătate a zilei, nu seara. Nu prea mă ”omor” eu după fructe, dar m-am străduit să le consum
Am slăbit respectând această ”cura de slabire” care a devenit pentru mine un mod de viață, un mod de alimentație pentru totdeauna, 25 kg. în 11 luni. Inițial speram să cobor sub 80 kg. (aveam 86,6 kg. când am început) dar, când am văzut că am scăpat de 5 kg. într-o lună, mi-am zis că aș putea mai mult. În primele trei luni am dat jos vreo 13 kg., apoi scăderea a fost mai lentă. Am trecut printr-un Crăciun și un Paște în care mi-am respectat regulile: fără cârnați (noroc că nici nu prea îmi plac), sarmale, piftie, drob sau cozonac, fără combinații care îngreunează digestia și determină acumularea de kilograme nedorite. Mi-a fost relativ ușor, pentru că dorința de a slăbi a fost mult mai puternică decât orice poftă și pentru că, încă din prima lună, mă obișnuisem cu noul stil de viață.
Din punctul meu de vedere, secretul este să vrei atât de mult, încât să nu mai conteze că nu mai consumi ceea ce credeai că este de neînlocuit, să găsești plăcerea gustului în alimente sănătoase, care te ajută să scapi de kilogramele nedorite. Până la urmă, avem nevoie să mâncăm pentru a trăi, nu să trăim pentru a mânca! Nu am spus eu asta, dar sunt de acord cu cel care a spus-o. Ar mai fi ceva de spus: în primele 6 luni am luat oțet de mere, sub formă de pastile. Natural, luat din plafar. Oțetul de mere ajută la diluarea și eliminarea grăsimii din interior (depusă pe organe) și este un remediu naturist, cunoscut din vechime, indicat în diverse afecțiuni și în cura de slabire. Îl luam după masă, la vreo jumătate de oră, pentru a nu-mi provoca arsuri la stomac. Foarte utile sunt și alte suplimente alimentare din plante care au rolul de a ajuta detoxifierea, dar și susținerea întregului proces de slăbire. De exemplu, produsele Padma Hepaten și Padma Basic alcătuiesc un pachet excelent. Detalii în articolul Pachet Detoxifiere De Primăvară
Ca o concluzie finală (și personală): ”Cura de slabire” care te face să pierzi brusc kilograme și promite o schimbare a metabolismului, ce te va ajuta – chipurile – ca apoi să mănânci ce vrei fără să te mai îngrași, este o …exagerare! Eu cred că este necesar să te cunoști și să te accepți așa cum ești. De multe ori kilogramele în plus se acumulează datorită altori factori care țin de partea emoțională. În acest caz, orice cura de slabire nu are rezultate bune pe termen lung. Ce este de făcut în acest caz? Îți cauți adevăratele frustrări și convingeri care te limitează (ex: multă mâncare înseamnă putere de muncă), le elimini, apoi treci la schimbarea modului în care te alimentezi. Acționezi pe două planuri, emoționalul fiind cel mai important și cel care te ajută cel mai mult. Poți apela și la o cura de slabire, la un regim de slabit, dacă crezi că acest lucru te va ajuta să înveți mai bine cum sa slabesti.
Mi se întâmplă acum, după ce oricum nu mai am multitudinea de kilograme nesuferite, să mănânc la câte o ocazie o (bucată de) pizza sau o felie de tort, dar am grijă ca în zilele următoare să mănânc mai puțin și doar salată, brânză slabă sau un ou fiert. Este un mod de viață și de alimentație care mi se potrivește și pe care m-am obișnuit să-l țin. Dar cel mai important este că am rezolvat acea parte emoțională care mă determina să mănânc aiurea.
Unii ar spune (poate): ”Dar ce viață este asta? Să nu mănânci aia sau aia, să te abții de la aia sau de la aia?” iar eu aș răspunde: ”Este un lucru ce ține de alegerea personală a fiecăruia. Dacă vrei să mănânci orice și oricât și nu te deranjează kg., atunci ok, ține-o tot așa! Dacă ai ținut o cura de slabire, ai slăbit, apoi ai mâncat și d-aia și d-aia…și te-ai îngrășat și nu ți-e bine, atunci trebuie să faci altceva. Dar înainte de orice, să te pregătești mental pentru a accepta schimbarea!”
foto: pixabay
